luni, 4 decembrie 2017

ARD DOUĂ TRUPURI A IUBIRE - Silvia Urlih

Un aer văratic se-aprinde,
îi plânge-n dimineață roua pe gene,
pleoapa vântului
zburdă pe lacuri,
vălul mărilor stinge buzele înfierbântate
de dorință,
freamătă iarba
sub câmpul arat
de iubire,
se-neacă gura de vorbele care-și doresc să strige,
dar
se rostogolesc în tăcere,
a iubire.

Curge iubirea în cascadă,
erupe vulcanul,
se-adună trupurile
într-unul singur.
Ard două trupuri a iubire,
se aprind și se sting
sub mângâierea caldă a palmelor.

Roua zâmbește a lacrimă fierbinte,
în jur,
parfum a iubire.

 Silvia Urlih 04.12.2017

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu