UNEORI SUNT - Silvia Urlih

Uneori,

sunt ca o ploaie,
o ploaie care plouă-n mine

şi plouă trist

și plouă să-mi ascundă lacrimile.

Uneori,

sunt ca un soare,

răsar înăuntrul meu,

și trăiesc pentru a-mi susține cerul

care mă susţine.

Uneori,

sunt ca o ceață,
o ceaţă densă de mătase,
mă învălui, mă prind în braţe,
până devin şi eu un trup de ceaţă.

Uneori,
sunt precum mustul,
îl sorbi cu grijă, cu tandrețe

şi simţi cum te leagănă

savoarea dulcelui fierbinte.

Silvia Urlih 22.02.2018