e toamnă albastră și rece,
vîntul mă mângâie, gata să plece,
Să ducă mesaj lui Dumnezeu.
Îmi vine să plîng, să rîd, să fug,
Să zbor spre țări neatinse,
Plutind spre zări nepermise,
În brațe de îngeri să- ajung.
Taifun de culoare mă duce spre nor,
În zbor , pe aripi de visare,
Cînd pleacă luna la culcare,
Să mă ia,să mă ducă ,în zbor,… la dor.
de Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu