marți, 27 iulie 2021

EU TE-AȘ IUBI - Silvia Urlih

Eu te-aș iubi și dincolo de moarte,

dacă mi-ai fi izvorul nesecat,

eu te-aș iubi, dar tu îmi ești departe,

iar depărtarea cu tine a plecat.

 

Eu te-aș iubi și-n cântec te-aș cânta,

te-aș răsădi sămânță să-mi fii copac de soi,

eu te-aș iubi și sufletul ți-aș da,

de n-ai uita că unu, nu-i divizat la doi .

 

Eu te-aș iubi și-n cânt te-aș dezmierda,

ți-aș fi icoana la care să te-nchini,

ți-aș da o viață nouă și vremile ți-aș da,

dacă tu ai alege să ieși dintre ciulini.

 

Tu-mi ești alături, dar mi-ești tot mai departe,

îmi ești aproape dar gândul  ți-este dus,

îmi ești alături, dar dorul ne desparte,

și nu ne-am spus tot ce ne-aveam de spus.

Silvia Urlih - 27.07.2021

 

POATE CĂ SUNT - Silvia Urlih

 

Pare c-aș fi

soare ce arde,

pare c-aș fi

cer înnorat,

pare c-aș fi

câmp înflorit,

pare c-aș fi

nor care plânge,

pare c-aș fi

râu plin de mâluri,

pare c-aș fi

cer înstelat,

pare c-aș fi

mare albastră

care la piept valul își strânge.

 

Poate că sunt

mac din coroană,

poate că sunt

grâu înverzit,

poate că sunt

pâine pe masă,

poate că sunt

strugur în vii,

poate că sunt

femeia din valuri

care în toamă

în zori s-a trezit,

poate că sunt

lacul albastru

care își vede

sclipitea-n treziri.

 

Poate voi fi lumină-n lumină,

poate voi fi cer înstelat,

poate voi fi cărarea divină,

poate voi fi ce am uitat.

Silvia Urlih 27.07.2021


miercuri, 21 iulie 2021

DE CE ? DE CE ? - Silvia Urlih

 

De ce  ochii lăcrimează

când sufletul plânge ?

De  plângi când ești fericit ?

De ce îţi ascunzi privirea candidă

şi senină

din sufletul tău ?

De ce taci,

când ai putea rosti atâtea cuvinte ?

De ce plângi fără vorbe ?

Unde-ți sunt sentimentele și emoțiile ?

De ce ți-ai încuiat zăgazul sufletului

într-un sipet de cristal ?

De ce îți ascunzi fumuseţea şi puritatea sufletului

sub o mască creeată de tine?

De ce lași să te bântuie trecutul

și-ți urăști destinul și sufletul ?

De ce cauţi dincolo de privire

când răspunsul zace tăcut

în inima ce tocmai s-a deschis în faţa ta ?

De ce? De ce ?

Multe întrebări

la care doar tu ştii răspunsul.

Deschide larg privirea ochilor

și lasă frumusețea sufletului

să zburde liber

pe chipul tău.

Silvia UUrlih 21.07.2021

marți, 6 iulie 2021

MI-A SCRIS UN ÎNGER - Silvia Urlih

Mi-a scris un înger pe o stea,

că mâine îmi va fi mai bine,

mi-a scris cu sânge ce-am pierdut,

că rănile n-au fost degeaba,

eu am citit,

nu m-am mirat,

căci știu că mâine, va fi mâine,

că-n viață eu am suferit

ca să învăț

să-mi fiu zăbavă.

 

Și mi-a mai scris îngerul meu

că-mi sunt pădure înverzită,

că îmi sunt lan imens de grâu

și că rodesc și-n asfințit

că ce-am ales în viața asta,

de Dumnezeu am fost păzită

și c-am avut

ce am viasat

și c-am avut

ce mi-am dorit.

 

Mi-a scris un înger

pe o stea…

luciri am adunat în mână,

voiam să simt căldura lor,

vroiam să mă încarc cu ele,

eu am citit mesajul scut

și am urcat cu el pe lună…

ce bine mi-e să vă privesc

de-aici,

de dincolo de stele !

Silvia Urlih  06.07.2021

 

duminică, 4 iulie 2021

AȘ MAI PRIVI O CLIPĂ ! - Silvia Urlih


 

Aș mai privi o clipă

cerul de afară,

dacă nu m-ar durea

zăbrelele din suflet,

poate că n-aș vedea

că-n zi

ne este seară,

și nu ne-am mai ascude

durerile în plânset.

 

Aș mai privi o clipă

clipa

ce mi-e sortită,

dacă n-aș mai simți

tăcerea dintre noi,

poate mi-aș duce pașii

pe-o plajă însorită,

dacă vremea de-afară

nu s-ar mai pierde-n ploi.

 

Aș mai privi o clipă

soarele ce străluce,

dacă nu mai m-ar arde

privirea

celor orbi,

poate că aș alege

cărarea ce mă duce

spre cerul care-mi spune:

LUMINA să o sorbi!

Silvia Urlih - 04.07.2021

vineri, 2 iulie 2021

TU EȘTI EU, IAR EU SUNT TU - Silvia Urlih

 

 Când,

ca prin farmec ne-am întâlnit

pe-alea sorții,

nu am știut nici eu,

nici tu,

că ne vom fi în viață,

dar ne-am croit o cale

printre perdeaua ceții,

zorii i-am îmbrăcat cu flori

cu pomi

și cu verdeață.

 

Când m-ai văzut,

inima ți-a tresărit în clipă,

când te-am văzut

știam

că ne vom fi altar,

ne-am întâlnit,

pentru-a ne fi

din nou aripă,

știam

că Dumnezeu ne-a dat

pe mine și pe tine-n dar.

 

Tu îmi ești eu, iar eu îți sunt icoană,

doar din priviri ne suntem zori cu soare,

am strâns și primăveri și ierni într-o coroană

ca să ne fim iubirea care nicând nu moare.

Silvia Urlih 02.07.2021