VREM, NU VREM, ÎMBĂTRÂNIM - Silvia Urlih

 

Clipa tace în tăcerea-i pitulită-n ceas de noapte,

stă ascunsă printre veacuri

urmărindu-ne destinul,

vrea să strige,

dar iar tace...

o aud cântând în șoapte.

Strigă-n gând , dar o aud.

Nu mai vrea să-mi dea pelinul.

 

Clipa stă,

apoi aleargă spre culturile de maci,

câmpul se ascunde-n jar,

arde soarele-n câmpii,

vrea să-mi fie-n zori zeiță,

vrea să-mi fie iar cârmaci.

Tac, ascult, mă uit la ornic

și văd zorii că-s târzii.

 

Clipa-aleargă,

fug și eu spre un soare-n răsărit,

vreau să-i spun clipei să stea,

să rămân în clipă tânăr.

Bătrânețea-mi spune-n șoaptă :

te aștept, bine-ai venit,

sprijinește-te de mine.

Ai acum și al meu umăr.  

Silvia Urlih 25.10.2023

DESTINUL ȚI-ESTE SCRIS - by Silvia Urlih

 

Din infinitul vieții mele,

mi-am recroit un drum spre infinit,

mi-am retrimis trupul spre alte emisfere,

să știu că viața mea va căpăta un alt sfârșit.

 

Am căutat printre cântări sonore,

dar am aflat că viața mi-era scrisă,

c-am alergat prin labirinturi fără ore

și am ajuns acolo , în lumea nedesrisă.

 

Destinul ți-este scris, e doar un vis,

soarta e doar la simpla ta alegere,

viața e doar un simplu manuscris,

îl scrii...și-apoi e reculegere.

Silvia Urlih - 22.10.2023

DIN AMURGITUL MEU, ÎȚI DĂRUIESC - Silvia Urlih

Din amurgitul meu

îți dăruiesc o floare,

poate că toamna mea-ți va fi

plăcut covor,

poate că nu vei mai simți

că sufletul te doare

și vei urca din nou

spre-al tău izvor.

 

Din amurgitul meu

îți dau o frunză rară,

să-ți fie-n suflet balsam

și alinare,

poate nu vei mai plânge

când este ger afară

și-n suflet îți va fi

o dulce boare.

 

Din amurgitul meu

îți dau rază de soare,

să-ți fie flacără

și-altar fără de ceață,

poate că vei simți

că sufletul nu doare

și că alergi din nou

spre dimineață.

Silvia Urlih - 21.10.2023