TERRA URLĂ DE DURERE - Silvia Urlih

 

Terra-și plânge-n pumni durerea,

mulții-și sparg de tâmple focul

râu-și uită unduirea

pomii își ascund sorocul

              

Terra arde sub bocanc

în nămol se-ascund comori

nu e glumă, nu e banc

sub robie poți să mori.

                      

Terra urlă de durere

florile se ofilesc

soarele plânge-n tăcere

pomii, viață își doresc.

 

Terra moare sub teroare

plâng și norii, plânge cerul

plânge omul, rău îl doare

închisoarea, temnicerul.

 

Hai să fim sub soare unul !

Hai să ne iubim sub cer !

Hai să ne-nfrățim cu Bunul !

E prea mult ceea ce-ți cer ?

Silvia Urlih 29.08.2021

TRĂIEȘTI, TRĂIEȘTI ! - Silvia Urlih

 

Obosiți de-atâta trudă

și de-atâta alergat,

nu ne-am dat voi să fim

caii noștii din povești,

n-am știut că de iubire,

viața noastră

ne-a legat,

n-am știut că din zenit,

ni s-a spus :

trăiești, trăiești !

 

Ne-am născut pe cal albastru,

cu năframă fără spin,

ne-am născut să ne fim liberi,

s-alergăm pe câmp cu miriști,

ne-am născut să poposim

fără griji

și să iubim,

ne-am născut să ne fim veseli,

să nu plângem

și nici triști.

 

Calul meu ce-acum aleargă

spre finitul așteptat,

îmi neacheză în surdină

să mai stau,

că nu mi-i timpul,

pune frână,

nu-și vrea hamul

și nu vrea înșeunat,

primăvară, vară, iarnă…

nu contează anotimpul.

Silvia Urlih 22.08.2021

IUBIREA TA MĂ CHEAMĂ ! - Silvia Urlih

 

Se strâng și se adună

în mii de ani lumină,

iubiri ce ne-au legat

cu maci însângerați,

iubirile din noi

ne cheamă

și ne-adună,

ne strigă în tăcere

că prea ne-am fost plecați.

 

Iubirea iar ne cheamă

să fim din nou câmpie,

să răsădim cu flori

aratul

plin de spini,

ne cheamă să ne spună

că soare-o să ne fie,

ne cheamă să scăpăm

câmpia de ciulini.

 

Ne-am fost și ne suntem,

un lan însângerat,

ne-am fost,

dar ne suntem

copaci în plină toamnă,

ne-am fost,

dar ne suntem grâul nesecerat,

în toamna mea târzie,

iubirea ta mă cheamă.

Silvia Urlih - 17.08.2021

PARCĂ AM FOST, DAR PARCĂ-MI SUNT - Silvia Urlih

 

Parcă îmi adia la tâmple

răcoarea zilei de născare,

parcă îmi adia prin păr

o primăvară însorită,

parcă mă clătinam ușor

pe drumul

ce-mi era cărare,

parcă mă mângâia pe frunte,

o mână veștedă-nforită.

 

Parcă eram copilul vieții

venit cu mic bagaj în sac,

parc-am crescut doar o clipită

și am ajuns

om cărunțit,

parcă am plâns la sânul mamei

și uite-acum prefer să tac,

parcă am vrut să-mi fiu o pâine

tăiată de un vechi cuțit.

 

Parcă am fost

dar parcă-mi sunt

copilul fără de păcate,

parcă o viață-am suferit

dar parcă încă înfloresc,

parcă am încetat să plâng,

parcă le-am încercat pe toate,

parcă e doar o tresărire,

viața pe care o trăiesc.

Silvia Urlih - 16.08.2021

AMÂNDOI SUNTEM - Silvia Urlih

 

Tu iubite ești ca gheața,

eu, ca focul ce se-aprinde,

tu ești lacul care stă,

eu, sunt râul care curge,

tu ești pomul din pădure,

eu, frunza ce te surptinde,

tu ești soare,

eu sunt lună ,

suntem timpul care fuge.

 

Amândoi suntem opusul,

dar,

opusul se atrage,

amândoi venim din vremi

care nu ne-au fost prea bune,

amândoi ne suntem soartă

care-n asfințit se strânge,

amândoi ne suntem vis,

vis ce-n asfințit n-apune.

 

Tu iubite îmi ești gheața

care-aprinde focu-n mine,

îmi ești câmpul plin de flori,

îmi ești grâu ascuns în pâine,

eu ți-s sângele ce-aleagă

sufletul

să ți-l lumine,

îți sunt palma care vrea

tâmplele să ți le-aline.

Silvia Urlih - 08.08.2021

FEREȘTE-MĂ DOAMNE ! - Silvia Urlih

 

Mă arde pământul,

din mine cresc flăcări ce-n noapte se-aprind,

mă toți copacii,

stropi de-ntuneric în mine se strâng,

pădurea îmi strigă,

liane de foc de mine se prind,

ajută-mă Doamne,

la Tine,

curând să ajung.

 

Mă arde pământul,

în mine noi râuri de foc se adună,

mi-e frică de foc,

de omul cel rău mă feresc,

afară e ceață, e vifor, furtună,

cununa-n cunuă se-adună,

cu Tine mi-e bine,

căci Tu

îmi ești Tatăl ceresc.

 

Ferește-mă Doamne de ce e afară,

Ajută-mă Doamne să fiu cel ce-mi sunt,

Ferește-mă Doamne de ce mă-nconjoară,

Ajută-mă Doamne să-mi fiu pe pământ.

Silvia Urlih 07.08.2021