Când două pietre tari se întâlnesc, e
grav…e foarte grav.
Pietrele tari nu se lasă șlefuite nici
de cei din jur, dar nici de sine însuși.
Pietrele tari, nu-și vor găsi vreaodată
perechea. De ce ? pentru că nu vor să se lase șlefuite. Își imaginează că sunt
diamante, că dețin adevărul absolut și că nimeni, niciodată nu se poate ridica
la nivelul lor de străliucire.
Geșit, dragii mei, foarte greșit. Doar
Dumnezu cunoaște adevărul absolut. Poate cineva să se ridice la nivelul lui
Dumnezeu ? Vă spun eu, NU . Nimeni nu-și poate aroga dreptul de a spune că știe
adevărul absolut.
Deci să revin la titlul inițial. Două
pietre tari, nu vor putea conviețui vreodată. De ce ? Pentru că fiecare va ține
la „adevărurișle” lui și nu va putea vreodată ceda la … comunicarea cea de
toate zilele.
Acolo unde neînțelerere nu e, nimic nu
e.
Concluzia ? Atunci când fiecare dintre
parteneri ține cu tot dinadinsul la părerile sale, mai bine… vedeți-vă fiecare
de viața voastră. Altfel, nu veți face decât să vă faceți viața un chin. Merită
să-ți pierzi anii lângă cineva care nu poate fi maleabil ?
fragment din cartea „Doar gânduri” - Silvia Urlih
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu