joi, 29 decembrie 2011

Nepoțelelor mele



Prințesele mele dragi,
Mă uit la voi cu ochii minții și vă văd… văd cum creșteți de la o zi la alta. Mă uit la mine și nu-mi vine a crede că în imaginea din oglindă sunt de fapt eu. Sunt eu cea de acum, dar sufletul și inima îmi sunt cele de acum 40 – 50 de ani. Am trecut prin viață, și am învățat multe de la ea. Acum vă pot împărtăși unele din experiențele mele. Vă spun vouă ceea ce  pe mine nu m-a sfătuit nimeni… am învățat singură, lovindu-mă de fiecare ciot ieșit în cale. M-am împiedicat, am căzut, m-am ridicat , am mers, iar m-am împiedicat, iar m-am ridicat. Mi-a fost alături de fiecare dată, Dumnezeu. Mi-a dat mâna și m-am ridicat…uneori m-a luat în brațele Lui calde, blânde și pline de iubire.
Am învățat din greșeli, din greșelile altora, dar mai ales din  ale mele. Am învățat din suferință, prin suferință. Ea mi-a fost profesor. Eu nu-mi doresc să învățați din suferințele și greșelile voastre. De aceea o să vă dea bunica niște sfaturi pe care sper să le urmați. 
Iubiți-l pe Dumnezeu, pentru că doar El vă este aproape. Iubiți-vă părinții și iertați-i dacă uneori mai greșesc. Nu o fac cu răutate, o fac pentru a vă fi vouă bine.
Nu vă trebuie mulți prieteni . Unu, doi, dar să fie adevărați. Prietenul adevărat este acela care-ți poate spune adevărul în față, fără a te răni. Prietenul adevărat este acela care îți întinde umărul pentru a putea să plângi în tăcere. Prietenul adevărat este acela care vine la tine în ore târzii din noapte. .. dacă îl chemi. Dar cel mai important.. ai grijă ce dăruiești, cui dăruiești. Nu-ți dezamăgi prietenul. Dăruiți aproapelui o vorbă bună, un sfat la momentul potrivit, un umăr pe care să plângă. Iubiți-vă aproapele, nu invidiați, nu urâți .
Doriți-vă cât mai mult de la viață . Visați și luptați pentru a vă finaliza visul. Zburați liber, fiți independente, păstrați-vă  coloana vertebrală dreaptă, nu vă înclinați slugarnic în fața nimănui. Faceți-vă respectate. Faceți și spuneți doar ceea ce simțiți,...Trăiți ca și cum ar fi ultima zi de viață. Fiți voi înșivă.
În viață nu o să fie totul roz, iar când vă va fi greu duceți-vă durerea și suferința cu demnitate .Nu vă plângeți niciodată la nimeni, e suficient doar să-I mulțumiți Domnului pentru ceea ce vă va da....  binele de la El va veni. Dumnezeu nu pedepsește niciodată. El este iubire, iubire ce v-o oferă necondiționat. Va veni la voi de câte ori Îl veți chema.
Luptați cu voi înșivă și depășiți-vă limitele, depășiși-vă neputința. Nu există NU POT. Ridicați-vă de fiecare dată când sunteți în genunchi, agățându-vă cu delicatețe de EL. Să nu vă fie frică de nimeni și de nimic, aveți doar grijă să nu-L supărați pe Dumnezeu.
O să creșteți mari, o să fiți și voi părinți….și atunci , IUBITI -VĂ și RESPECTAȚI-VĂ COPIII....iubiți-i și arătați-le că-i iubiți... nu vă cumpărați liniștea cu bani….cu bani nu poți cumpăra un suflet de copil…
IUBIȚI-VĂ, IUBIȚI ȘI DĂRUIȚI !
 Silvia Bya Urlih

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu