Dansează
roua
pe sub pleoape,
a fericire,
a descânt,
lumină ziua în privire,
lumină-a cer
și
a câmpie,
se cuibăresc sub gene lungi,
grăiri
ce-și cântă al lor a cânt,
se-ntind câmpiile sub aștri;
soare ardent,
lună ce-nvie.
Dansează
roua pe sub pleoape,
în dansul ei
mă ia cu ea,
mi-arată-n pași de dans,
pădurea,
pădure care mă-nfioară,
mă-mbracă-n soartă,
mă gătește
în licăriri de albă stea,
o stea
ce-mi va conduce pașii,
pașii
rămași pe dinafară.
Dansează
roua pe sub pleoape,
tremurul ei,
îmi e lucire,
lucirea anilor ce vin
din depărtări
de altădată…
roua
sub pleoape înflorește în lacrime
de fericire…
dansează
roua pe sub pleoape…
de dansul ei
sunt fermecată.
Silvia Urlih 13.01.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu