Te-aștept să
vii, iubită toamnă,
nu mai
tânjesc spre albe veri
spre tine
gândul mă îndeamnă
să uit de
d-albe primăveri.
Te-aștept să
vii căci nu-mi mai pasă,
nici de
ierniri și nici de ploi
eu știu că
timpul nu mă lasă
să mai întorc
roata-napoi.
Te-aștept să
vii toamna mea dragă,
nu îmi pasă
de vre-o ploaie,
eu știu că
viața mi-e întreagă,
mai știu că pomul
nu se-ndoaie.
Că vreau nu
vreau, tu oricum vii,
că vreau nu
vrea timpul îmi trece,
zilele-aleargă
spre târzii,
viața ne-ndreaptă
spre ce-i rece.
Azi, mâine,
vrem nu vrem,
sufletul
pleacă spre abis,
prin timpuri
orele se cern…
mă-ntreb în
azi, a fost doar vis ?
Silvia Urlih - 11.09.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu