În lume
toate sunt deșarte,
căci în
deșert tot rătăcești,
nu vezi
lumina ce te-așteaptă
în
depărat lăcaș
din
suflet,
nu vezi
nimic,
căci în
trecut,
tot cu trecutul
te zidești,
în lume,
toate-ți
sunt deșarte,
căci
rătăcirea
ți-e în
umblet.
Sunt întrebări
ce n-au răspuns,
dar
în
răspunsuri te tot cauți,
sunt întrebără
fără-orizont,
dar
orizontul
ți-e
aproape,
te-ascunzi
în tine,
te
fereteci,
fără să
știi trupul să-ți cuteți,
sunt întrebări
ce au răspuns,
dacă
accepți
să
nu-ți fii ghimpe.
Răspunsul
nu ți-e clar acum,
dar
de-ți
citești adânc trecutul,
vei ști
că n-ai greșit în viață
și că
doar viața
ți-a
fost ghid,
vei înțelege
că îți ești
și
adormirea ,
dar și
scutul,
vei înțelege
că-ți ești soare,
că-ți
ești plutire,
dar și
zid.
Silvia Urlih - 14.04.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu