vineri, 21 februarie 2020

NE SUNTEM CER ȘI SCUT - Silvia Urlih


Iubite,
se lasă înserarea,
iar sufletul îmi plânge,
dorul de depărtare
mă roade
și mă doare,
simt cum iubirea ta
în lanțuri iar mă strânge,
mă strâng brațele tale,
dar e doar vis,
culoare.

Iubite,
tu mă îmbraci  cu soare,
iar luna mă descântă,
știu c-ai vorbit cu ea
să-mi fie
alinare,
îmi ești icoană-n suflet,
iar sufletul meu
cântă,
îmi cântă-n asfințit …
scoate-mă din strânsoare.

Iubite,
iubirea ta m-alină
și mă ridică-n nouri,
știu că îți sunt visarea
ce-n visuri ai avut,
știu că ne-am fost sortiți
și că ne suntem pururi,
ne suntem împreună
și cer
și râu
și scut.
Silvia Urlih - 21.02.2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu