MAI DOARE CÂTE-O CRUCE - Silvia Urlih

                        Mai doare un cuvânt,

mai doare-o amintire,

mai doare un suspin ,

mai doare câte-un plâns,

mai doare o cădere de stea

în amurgire,

mai doare sacu-n care durerile

s-au strâns.

 

Mai doare câte-o cruce…

ce grea îmi pare-acum,

mai doare câte-un gând

ce se mai răzvrătește,

mai doare câte-o lacrimă

ce se transformă-n scrum,

mai doare câte-o floare

ce-n toamnă înflorește.

 

Mai doare câte-o toamnă

ce nu se regăsește,

mai doare câte-un câmp

ce singur iar se vede,

mai doare câte-o frunză,

de jos iar se privește,

mai doare câte-un dor,

ce-n dor se vede verde.

 

Mă doare câte-un cântec

ce-i gând în gândul meu,

mă doare fericirea

ce-mi strigă a chemare,

mă doare-n zori iubirea

de Dumnezeul meu,

mă doare închinarea

și crucea din altare.

Silvia Urlih - 22.09.2020