VIAȚA MI-A SPUS- Silvia Urlih

Viața mi-a spus

că pentru lume sunt un anonim,

că deși nu ne dorim, 
oricum albim,

că dacă-mi doresc cu-adevărat, 
plutesc,

că deși obosesc uneori, visele se adeveresc.

Viața mi-a spus

că dacă mă împiedic de vânt, 
pot să mă ridic,

că indiferent de cât de greu mi-ar fi 
să nu abdic,

că nu poți obliga pe cineva să te iubească,

și 
nu am voie să las crucea să mă umbrească.

Viața mi-a spus

că nu te poți face de lume iubit,

că soarele strălucește mai tare în asfințit,

că trebuie să învăț să am răbdare,

că flacăra biruinței , din mine răsare.

Viața mi-a spus

că a greși e omenesc,

că dacă vreau cu adevărat, biruiesc,

că trebuie să învăț să trăiesc.

Am învățat 
să primesc, 
să iubesc , 
să dăruiesc.

Am învățtat din greșeli, am învățat din suferință,am învățat să iubesc, am învățat să dăruiesc,am învățat să privesc cu detașare în trecut, am învățat să-mi iubesc aproapele, am învățat să nu invidiez, să nu urăsc , am învățat să-mi iubesc și să-mi respect copii , am învățat să-mi doresc, am învățat să visez și să lupt pentru a-mi finaliza visul….am învățat să zbor liber, să fiu independentă, să-mi păstrez verticalitatea….am învățat să mă fac respectată, am învățat să fac și să spun doar ceea ce simt,...am învățat să trăiesc ca și cum ar fi ultima mea zi de viată, am învățat să lupt cu mine, depășindu-mi întotdeauna neputința, am învățat să mă ridic de fiecare dată cînd am căzut secerată în genunchi, agățîndu-mă cu delicatețe de EL, am învățat să nu-mi fie frică de moarte, am învățat să nu-mi fie frică de nimeni și de nimic, ci doar de mine, am învățat să-mi duc durerea și suferința cu demnitate și să nu mă plâng  la nimeni.....am învățat să tac, să plâng și să-mi strig durerea în gînd ,am învățat să nu-i cer lui Dumnezeu nimic, ci doar să-mi doresc, am învățat că e suficient doar să-I multumesc pentru ceea ce mi-a dat.... Am găsit gara și m-am urcat în locomotiva vieții, atunci cînd credeam că am pierdut și ultimul vagon.

Silvia Urlih 06.08.2011