Nu-i
așa că după ce ai repetat aceeași greșeală a zecea oară ți-ai propus să nu o mai
repeți și cu toate astea ai repetat-o ?Nu-i așa că după ce ai făcut un lucru care te-a
îndurerat sau care a îndurera pe alții, ți-ai propus să nu mai repeți niciodată
acel lucru și cu toate astea ai ajuns să-l repeți ?
Nu-i
așa că ai arătat cu degetul, ai aruncat cu „pietre” și cuvinte de ocară, ba chiar
ai judecat aspru pe cineva care a luat o
anume decizie și, la un moment dat din viață, ai ajuns să faci exact așa cum a făcut
cel pe care l-ai judecat și în care ai aruncat cu vorbe grele?
De
câte ori nu și-ai spus că nu te vei mai îndrăgosti niciodată și cu toate astea
ai făcut-o ( și iar ți-ai luat-o-n barbă)?
De
câte ori nu ți s-a întâmplat să te enervezi, să spui voprbe grele fără să te
controlezi, apoi să regreți ceea ce ai spus și să-ți spui apoi că nu vei mai
face acest lucru niciodată? Normal că atunci ți-ai spus că… niciodată nu voi
mai face asta, dar… la scut timp ai recidivat.
De
câte ori nu ni s-a întâmplat să tăcem într-o discuție, să ne retragem, să
tăcem, să nu spunem ce ne doare și apoi să ne apese nespusele?
De
câte ori nu ți s-a întâmplat să rănești pe cineva, apoi să regreți, să-ți pui
cenușă-n cap, să-ți spui că nu vei mai face asta niciodată și cu toare astea să
recidivezi în aceeași greșeală?
De
câte ori nu ți s-a întâmplat să fii rănit, să-ți spui că nu vei mai lăsa pe
nimeni să te rănească și cu toate astea să te lași „aburit” și… iar să fii
rănit ?
De
câte ori nu ți-ai spus: eu nu voi mai face asta niciodată?
Nu
mai rosti această propoziție, pentru că, la un moment dat, vei ajunge să faci
exact ceea ce ai respins cu toată ființa ta.
Da,
de-a lungul vieții, ne-am creeat niște principii de la care nu ne dorim să ne
abatem. Am judecat pe unul și pe altul când au greșit și ne-am spus că noi nu
vom face asta niciodată.
Cum
te califici când ajungi să faci și tu chestiile pe care cândva le-ai judecat?
Ești
destul de cerebral, de matur, de înțelept, să te judeci și pe tine pentru că ai
ajuns să faci ceea ce cândva ai judecat și de care te-ai dezis?
De
câte ori nu ți-ai spus că nu voi mai face niciodată alegeri greșite și că nu vei mai accepta în viața ta
oameni care să te dezamăgească?
De
ce intri iar și iar în „jocul” de-a
durerea și de-a suferința?
Îți
spun eu de ce? Pentru că suntem oameni cu creier, cu logică, cu trup, cu
suflet, și, nu în ultimul rând, pentru că suntem oameni supuși greșelilor. Vom
repeta aceleași greșeli până când universului, sau divinității, i se va face
milă de noi și ne va trimite LUMINA DIVINĂ să ne ilumineze sufletul și mintea,
sau, până când noi înșine ne vom trezi și vom percepe ceea ce divinitatea sau
universul ni le transmite.
Să
nu spui niciodată că tu nu poți face anumite lucruri, că nu-ți poți atinge
scopurile sau visurile… că nu vei avea un job bun, că nu vei avea bani, că nu
vei fi fericit. Spunându-ți astea, chiar că nu le vei avea niciodată.
Abia
după ce vom face pace cu noi înșine, vom înțelege că, a spune NICIODATĂ nu voi
face astea, este o utopie și că, oricând putem face ceea ce am denigrat și am
respins.
Abia
după ce vom face pace cu noi înșine, vom înțelege că, a spune NICIODATĂ nu voi
reuși să ajung acolo unde îmi doresc, este o prostie pe care ți-o inoculezi
singur în conștient și în inconștient.
Concluzia?
Nu spune niciodată niciodată, pentru că nu știi niciodată ce-ți rezervă viața și
în ce situații dificile te pune.
09.08.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu