Relația, se bazează pe respect și încredere- Silvia Urlih

Atunci când ești într-o relație de prietenie, care crezi tu că este temelia pe care se construiește acea relație?

Ce crezi tu că este cel mai rezistent „material” care ajută la consolidarea relației?

Uite, pe mine viața m-a învățat că, cel mai rezistent „material” este , de fapt cred că sunt cam doua „materiale” care trebuiesc contopite. ÎNCREDEREA și RESPECTUL.

Nu poți clădi ceva pe minciună. Nu poți consolida o relație, dacă lipsește încrederea și respectul reciproc.

Dar, dacă ești într-o relație de parteneriat, de iubire, care sunt materialele care contribuie la consolidare?

Eu cred că ele sunt: IUBIREA, AFECȚIUNEA, RESPECTUL și ÎNCREDEREA.

Cel mai solid „material” care să la baza relației de parteneriat, este IUBIREA.

Dacă, din nefericire, ai constatat că partenerul/ partenera ți-a înșelat așteptările, e foarte grav. Este și mai grav dacă îți surprinzi partenerul că te-a înșelat cu o altă persoană… înseamnă că totul se clatică și că nu a fost iubire. Poate că a fost doar o îndrăgosteală de moment care, la fel de repede cum s-a aprins, la fel de repede se va și stinge.

Bine… și aici  sunt multe de povestit. De ce a ajuns partenerul să te înșele? Unde ai greșit ? De ce ți-ai determinat partenerul să aleagă pe altcineva ?

Dar, asta  face obiectul unei alte discuții.

Hai să continuăm cu RESPECTUL.

Vă iubiți, sunteți un cuplu, dar, ceva, undeva, scârțâie. Aveți încredere unul în celălalt, nu ați dat dovadă că e vreun cutremur care să vă zdruncine încreredea unul față de celălalt, însă, ceva nu e bine în relație.

Ce lipsește ?

Lipsește RESPECTUL. V-ați obișnuit unul cu celălalt atât de mult, încât nu vă mai este al îndemână să vă respectați partenerul. Vi se pare ceva foarte normal ca ea să facă mâncare, să facă curățenie, să spele, să calce, să se îngrijească de copii. Vi se pare foarte normal ca el să schimbe un bec, să aducă bani în casă, să ducă gunoiul, să se îngrijească de binele familiei.

Vi se pare normal să jucați rolul familiei fericite în societate.

Dar… uite că apare un mare „DAR” în relația voastră. (nu mă refer la dar, ca și cadou). Observați că, lipsește ceva din viața voastră de cuplu. Lipsește RESPECTUL unul față de celălalt. Normal că nu conștientizați ce vă lipsește, dar doar ce am spus-o eu.

Respectul, dragii mei dragi, este pilonul de bază al relației. Este motorul care îi determină pe parteneri să „tragă la aceeași căruță”, îi determină să trăiască în armonie și să se simtă valoroși. Îi determină să aibă o motivație în a munci pentru familie.

E-atât de greu să-ți lauzi partenerul atunci când a făcut pentru casă, ceva, chiar dacă e ceva banal? Te doare gura să-i spui partenerei : Ce bună a ieșit ciorba asta. Sau, să-i spui partenerului: Tu, dragă, ce mult mă bucur că ai pus tu azi rufele la spălat.

Da, sunt cuvinte aparent banale, dar, nici nu știți cât de mult te pot încărca energetic și emoțional niște cuvinte de încurajare și de laudă. Nici nu știți cât de multă putere îți dă să faci din ce în ce mai mult pentru familie.

Acum, o să schimb registrul. Trecem la încredera și respectul între oameni.

Încredere… hmmm. știm cu toții cât de repede se pierde și cât de greu se recapătă. De cele mai multe ori, încrederea, o dată pierdută, o pierzi și gata. Nu mai ai încredere, deci, pui punct (fie partener, fie prieten, fie angajat, fie instituție de STAT)

Respectul… a-ți respecta aproapele, înseamnă a-i respecta credințele, a i le accepta, chiar dacă nu ești într-u totul de acord cu ele. El cu ale lui, tu cu ale tale. La ce bun controversele? La ce bun discuții în contradictoriu ?

Respectul față de cel cu care ai o convorbire, înseamnă a-i asculta părerile, a avea răbdare să-i asculți „discursul” până la filal, apoi, să-ți spui și tu propria teorie vis-a-vis de o anume temă.

Respectul, mai înseamă a înțelege că, opiniile noastre, viziunea noastră despre lume și viață, modul în care am ales să trăim, nu reprezintă un adevăr absolut, după care toți ceilalți ar trebui să se ghideze. Fiecare cu viziunea , principiile și teoriile lui față de viața.

Respectul mai reprezintă a accepta faptul că, percepția noastră este diferită și subiectivă și că această percepție s-a format în urma felului în care am fost crescuți, a educației primite și a experiențelor noastre.

De ce să-i judecăm sau să ne contrazicem cu cei care au o altă părere, sau concepție, sau teorie, față de universul acesta în care toți suntem firicele de praf ?

fragment din cartea „ Viața-i viață, trăiește-o !”- Silvia Urlih
06.08.2019