TRĂIEȘTE SCUMPĂ DOAMNĂ ! - Silvia Urlih

 

Sub geană,

îmi mai înmugurește înc-un plâns,

e plânsul

ce l-am strâns

în ghem de viață,

e viața ce mi-am scris-o

pe-un drum

c-un singur sens,

un sens care m-a dus

acum

în dimineață.

 

În drumul ce-am parcurs,

tot singură mi-am fost,

când dorul m-a durut

am plâns,

dar am uitat,

nimic nu m-a întors

din sensul meu cu rost,

am alergat cu visul

spre visul

ce-am visat.

 

Când m-am împiedicat

de-un spin

sau de-un ciulin,

mi-am scos spinul din talpă

și-am mers

tot mai departe,

viața mi-a fost fantasmă,

chiar de mi-a fost și chin,

am scris

și am zâmbit,

suntem datori c-o moarte.

 

În dimineața mea

ce mă întinerește,

nu vreau

să-mi număr anii

ce se adună-n toamnă,

soarta îmi bate-n geam

și-mi spune :

„ hai trăiește!

anii ți-s două cifre,

trăiește scumpă doamnă !”

Silvia Urlih - 11.08.2020