Poate
am fost ogorul
pe
care cerul
și-a
sădit sămânța,
poate
am fost imașul
din
care ploaia
și-a
hrănit nisipul,
poate
am fost oceanul
în
care stelele
și-au
oglindit credința,
poate
am fost doar râul
care
și-a scurs spre mare
izvorâtul.
Poate
am fost câmpia
în
care soarele
și-a
picurat o rază,
poate
am fost pădurea
în
care pașii meu
s-au
preaumblat,
poate
am fost pustiul
în
care sufletul
și-a
mai găsit o oază,
poate
am fost,
dar
sunt,
sunt
răsăritul din care asfințitul a plecat.
Silvia Urlih 08.07.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu