Și râd
și
plîng
frunze-n
coroană
și
plâng
și râd
frunze pe
ram,
înmuguresc
și-mi
sunt balsam pe rană,
înmugurește
floarea
din glastra
de la
geam.
Iar
înflorește cerul
din
ghiveci,
iar mai
înmugurește
primăvara
întineresc
și eu,
întineresc
pe veci,
căci nu
mai moare dimineața
atunci
când
vine seara.
Și mai
înmugurește înc-o frunză
și mai
răsare înc-o rază la fereastră
și mai
pictez o clipă din viața mea pe pânză
și mai
plantez un ram din frunza mea în glastră.
Silvia Urlih - 28.03.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu