NE SUNTEM OAMENI - Silvia Urlih

Ne suntem oameni, da, dar uneori,

greșim, căci a geși, e omenește,

nici zeii nu-s fă`r de prihană, și ei sunt călători

și ei sunt suflete pe care soarele-i orbește.

Sunt oameni ce în gând

și-n suflet,

ferestrele le ţin deschise,
furtunile le sparg din geamuri,

iar geamul se transformă-n franjuri,

sunt oameni care-și zăvoresc

sub gratii

sufletul

și mintea,
le este frică de-ntuneric

și se ascund sub verde ramuri.

Ne suntem oameni, da, dar uneori,

nu mai vedem lumina și rătăcim în ger,

mulți au uitat că-n viață suntem muritori,

ne-nchidem între ziduri și iar uităm de cer.

Sunt oameni ce în viaţă

au spus doar adevărul,
dar adevărul doare

și au recurs la tăcere,

sunt oameni care-au plâns,

dar lacrima ,

lacrima

le-a fost

murdar pe geană.

Silvia Urlih - 03.03.2019