Opriți mersul planetei,
că
eu m-am săturat,
vreau
să cobor din ea,
dar,
unde
să mă duc,
ne
speriem de febră,
sau
de un strănutat,
aș
vrea să mă ascund,
poate
în cuib de cuc.
Ne
speriem de tuse,
ca
de-un dușman temut,
ne
intră frica-n oase,
ne
speriem
de-o
gripă,
ne-ascundem
printre măști,
ne
temem de-un sărut,
ne
temem și de noi iar frica,
ne
rupe din aripă.
Opriți
mersul planetei,
deja
este prea mult,
eu
o să evadez
în
raiul meu ascuns,
prea
multe informații,
nu
vreau
să
mai ascult,
prea
multe întrebări
ce
n-au nici un răspuns.
Opriți mersul
planetei, vreau să cobor din ea,
vreau să m-ascund oriunde,
dar nu mai vreau aici,
vreau să-mi clădesc o
casă acolo, sus pe stea
vreau ca să uit de
toate, vreau să m-ascund de bici.
Silvia Urlih - 10.10.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu