vineri, 18 septembrie 2015

ȘI IARĂ SCRIU - Silvia Urlih



Și iară scriu cu sufletul
pe taste,
mai răsfoiesc în clipa ce-a durut,
ecoul gândului m-aude,
și-mi dăruiește azi,
un ieri
ce n-am avut.


Se-ngrămădesc durerile în mine,
mă vor goală de ele,
suflet pur,
se lasă trase-n junglă,
se prind în joc de iele,
se lasă duse în abisul
dimprejur.

Se-aprind luminile iubirii
din cenușă,
coperțile se-nmoaie obosite,
focul arde durerea,
suferința,
rescrie-n file albe,
noi pagini nedospite.

Râul se odihnește,
îmi simte alinarea,
foaia așteaptă goală,
strânsă în flori de mac,
ochiul
deschide cufărul pitit pe hău
de lac.

Și iară scriu cu sufletul
pe taste,
îi scriu iubirii cum e
să fii iubită,
cuvintele-s solfegiu,
îmi cântă a iubire

în za pecetluită.
Silvia Urlih - 18.09.2015

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu