joi, 8 iunie 2017

RENAȘTE ROUA IAR DIN BRUMĂ - Silvia Urlih

Sunt veri
în care se-mpreună
albastrul rece, liniştit,
cu verde crud şi plin de viaţă
îmi învelesc trunchiul ciuntit,
bucatele de grâu dospit
îmi dau căldură,
mă hrănesc,
cu vântu-n gînd,
cu mare-n suflet,
mă leg de stânca ce mi-e scut.

Sunt veri
în care îmi adun secunda timpului
ce-a stat,
înnod pământul cu mareea,
leg marea-albastră
în câmpi,
renasc în mine fluturii,
pornesc în mine orele,
se-adună florile în mine,
m-aruncă marea iar
la mal.

Sunt veri
în care timpu-n cor
mă leagănă în somn de mac,
mi se revarsă-n ochi
izvorul,
iar din izvor renasc în lac,
renaște-n mine primăvara,
renaște-n muguri de trifoi,
se-adună iar
pădurea-n mine,

renaște roua iar din brumă.
Silvia Urlih 08.06.2017

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu