SUNT OM CE IUBEȘTE ȘI IARTĂ - Silvia Urlih

Eu,

sunt femeia din vers,

nu sunt o rimă-n poeme,

sunt roua din floare,

sunt crinul cel alb

din altar,

sunt zarea din limita lumii,

sunt firul

ce crește un ghem,

nu sunt o urmă-n nisip,

sunt darul

ce-ți vine în dar.

Eu,

sunt eterna poveste,

sunt dragoste, sunt și credință,

nu sunt

o zdreanță uzată pe lavița vieții din viață,

altar îmi e trupul,

altar îmi e sufletul

și-a mea ființă,

nu-s jertfă la trup de barbat,

nu sunt și n-am fost

paiață.

Eu,

sunt sămânța ce crește din lacrimi amare,

sărate,

sunt floarea ce nu va muri

pe mormânt,

sunt eu,

femeia ce-a suferit și

n-a vrut s-arate,

sunt om ce iubește

și iartă,

sunt vis pe pământ.

Silvia Urlih - 01.06.2017