Toate
păsările lumii
ciripesc
în gândul
meu,
îmi pictează
irisul
în cântatul
lor divin,
zboară din
privirea mea
și pleacă
spre
depărtări,
depărtări cu
nori și raze…
eu
le-aștept,
ele nu vin.
Păsări fără de aripe
zboară-n gândul meu flămând,
sete mi-e de-a mea câmpie,
foame mi-e
de-ngemănare,
sete,
foame,
renăscare,
toate mi se-adună-n gând,
îmi cântă Pasărea Spin și-mi spune:
„ mai ai răbdare”
Vii
care-au murit de mult,
umblă ca strigoi în noapte,
morți
ce și-au găsit găsirea
își privesc colțul de rai,
îngeri setea mi-o adapă,
foame mi-e de a lor șoapte,
paserile zboară-n cerc,
gându-mi spune:
„doar erai”
Silvia Urlih 31.08.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu