La mulți ani 2018 !!!
Fiecare
dintre noi își va face bilanțul. Hai să strângem durerile și
neîmplinirile , să le mototolim și să uităm de ele . Să ne imaginăm că fiecare
neîmplinire este o foaie de hârtie care ne sufocă privirea, gândul,
sufletul. Ce a fost bun să continuăm, ce a fost nefolositor să punem
într-un săculeț și să aruncăm la gunoi..Nu la ghena de lângă colțul casei
noastre ci la gunoiul amintirilor.
Și eu, ca orice om, la sfârșit de an, mi-am făcut
bilanțul anului ce doar s-a încheiat și mi-am pus, una sau mai multe dorințe. Am
analizat ce a fost bun… ce a fost rău,ce a fost greu de pășit, de depășit, sau uneori, aproape
imposibil de traversat… unde am greșit, unde am făcut bine, ce am învățat sau
ce mai am de învățat…ce am dăruit, ce am primit, ce mai am de dăruit, ce mai am
de primit.
Da, a fost un an așa cum a fost să fie, cu bunele și, din
nefericire, cu relele lui.
Rezultatul ?! Mai puternică, mai sigură pe mine și pe
ceea ce-mi doresc de la viață. Și acest an s-a aliniat celor mulți pe care i-am
petrecut cu zâmbetul pe buze, cu sufletul plâns și întristat, dar cu speranța
că va fi mai bine.
A fost…a trecut…am depășit și… continui să fiu tot eu, eu
cea care mi-s.
Dacă am învățat ceva din acest an căruia tocmai îi arăt
ușa, pe care îl invit politicos să plece lăsându-mă mai încărunțită cu un an ?
Da, am mai învățat câte ceva. Știu , dar mi s-a mai confirmat că cea mai
importantă este relația cu Divinitatea.
Am învățat că trebuie să mă văd dincolo de mine pentru
a-mi înțelege trăirile, că mă pot simți împlinită doar dacă îmi urmez calea
sufletului, că atunci când mi-am spus că nu mai pot, de fapt puteam, pentru că,
uite că iar privesc prin ochii sufletului și mă văd liniștită, calmă,
echilibrată.
Am învățat că, jumătăţile
de măsură sunt cele care mă ţin pe loc şi nu mă lasă să evoluez, că dacă nu spun ceea ce simt atunci
când simt, amânarea duce la conflicte
interioare şi exterioare și că, atunci când totul mi-a părut că nu mai
are niciun sens în viaţa mea, când parcă pierdusem
controlul, iar confuzia mă stăpânea, avea loc de fapt un proces profund de transformare care mă va duce la
următorul nivel de evoluţie și că am nevoie de timp pentru ca acest
proces să se întâmple.
Am învăţat că dacă nu cer, celălalt nu are de unde să ghicească ce am nevoie sau
ce-mi doresc. Am învăţat că indiferent de ceea ce realizez sau dobândesc
în viaţă, important este omul care devin pe parcurs.
Am
învăţat că pot să am, să fac , sau să fiu ceea ce-mi doresc, cât timp îmi asum
şi posibilele consecinţe negative ale acelor lucruri.
Și
da, am mai învăţat ceva esențial pentru mine, am învățat să-mi dau voie să fiu
imperfectă pentru a fi liberă şi fericită.
În
anul ce-a fost, am învățat, mi-am adus aminte, m-am redescoperit. Am lăsat în
urmă, am regăsit, am trudit. Am fugit, m-am odihnit, m-am oprit. M-am forțat și
m-am chinuit. M-am liniștit. M-am regăsit.
Ce e frumos însă ?! Acest an se încheie cum mi-am dorit.
Cu primăvară în iarnă, în iarna spre care mă îndrept. Pe ramurile-mi cernite de
ploaie, au înmugurit iar florile de
….mac. Crengile albite de încărunțit se împodobesc cu flori de mac.
Doamne ajută să-mi fie cum îmi e acum.
Concluzia ?! Dumnezeu există, Moș Crăciun există, iar
sufletelor pure le aduce cadouri de care nu te poți despărți cu ușurință. El,
acel cadou primit în mare zi de sărbătoare, va exista pentru totdeauna în
suflet și va trebui să mă bucur de el.
De ce mă spovedesc iar public ?! Pentru a spune, pentru a
vă spune că, dacă ai răbdare și încredere în Dumnezeu, visurile se pot împlini,
iar colindul iubirii îți poate cânta sub brad.
Ce-mi doresc pentru anul ce vine ?! Fericire, liniște și
împlinire sufletească. Dacă sunt fericită, am și sănătate și bani și echilibru
sufletesc. O fi mult, o fi puțin ceea ce-mi doresc…Eu doar îmi doresc și atât.
Cele
rele să se spele, cele bune să se-adune !
LUMINA
VIE A IUBIRII DIVINE FIE CU VOI !
Cu
tot dragul , aceeași eu, Silvia Urlih.
