luni, 1 ianuarie 2018

NU ȘTIU SĂ SCRIU - Silvia Urlih




Nu știu să scriu
cuvinte erudite,
nu știu să sciu
ce alții au mai scris,
eu scriu cu sufletul
cuvinte înrudite cu sufletul
ce încă mi-este vis.

Nu știu să scriu
cuvinte din povești,
nu știu să sciu
din vorbele știute,
eu scriu
din amintirile trecute,
eu scriu
din viață și
din trăirile avute.

Nu știu să scriu
ce alții au trăit,
nu știu să scriu
cuvinte tălmăcite,
eu scriu cu sufletul,
cu șoaptele șoptite,
eu scriu cuvinte din cartea mea
citite.

Nu știu să scriu
ce îmi dictează gândul,
nu scriu
ce mintea îmi ordonă-a scrie,
eu scriu
cu pana sângelui din vene,
scriu cu pădurea
ce toamna mi-o adie.

Nu știu să scriu
poeme de iubire,
iubire ce-n mințire
se ascunde,
eu scriu
despre iubirea ce-o visez
și mi-o doresc
în suflet a-mi pătrunde.

Scriu spovedanii
către Dumnezeu,
scriu să îmi scutur ploaia
din petale,
eu scriu
să-mi plângă sufletul pe ceruri,
scriu
să m-audă iarba

de pe vale.
Silvia Urlih 01.01.2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu