Bilanț de an 2017

La mulți ani 2018 !!!

Fiecare dintre noi își va face bilanțul. Hai să strângem  durerile și neîmplinirile , să le mototolim și să uităm de ele . Să ne imaginăm că fiecare neîmplinire este o foaie de hârtie care ne sufocă privirea, gândul, sufletul. Ce a fost bun să continuăm, ce a fost nefolositor să  punem într-un săculeț și să aruncăm la gunoi..Nu la ghena de lângă colțul casei noastre ci la gunoiul amintirilor.

Și eu, ca orice om, la sfârșit de an, mi-am făcut bilanțul anului ce doar s-a încheiat și mi-am pus, una sau mai multe dorințe. Am analizat ce a fost bun… ce a fost rău,ce a fost  greu de pășit, de depășit, sau uneori, aproape imposibil de traversat… unde am greșit, unde am făcut bine, ce am învățat sau ce mai am de învățat…ce am dăruit, ce am primit, ce mai am de dăruit, ce mai am de primit. 

Da, a fost un an așa cum a fost să fie, cu bunele și, din nefericire, cu relele lui.

Rezultatul ?! Mai puternică, mai sigură pe mine și pe ceea ce-mi doresc de la viață. Și acest an s-a aliniat celor mulți pe care i-am petrecut cu zâmbetul pe buze, cu sufletul plâns și întristat, dar cu speranța că va fi mai bine.

A fost…a trecut…am depășit și… continui să fiu tot eu, eu cea care mi-s.

Dacă am învățat ceva din acest an căruia tocmai îi arăt ușa, pe care îl invit politicos să plece lăsându-mă mai încărunțită cu un an ? Da, am mai învățat câte ceva. Știu , dar mi s-a mai confirmat că cea mai importantă este relația cu Divinitatea.

Am învățat că trebuie să mă văd dincolo de mine pentru a-mi înțelege trăirile, că mă pot simți împlinită doar dacă îmi urmez calea sufletului, că atunci când mi-am spus că nu mai pot, de fapt puteam, pentru că, uite că iar privesc prin ochii sufletului și mă văd liniștită, calmă, echilibrată.

Am învățat că, jumătăţile de măsură sunt cele care mă ţin pe loc şi nu mă lasă să evoluez, că dacă nu spun ceea ce simt atunci când simt, amânarea duce la conflicte interioare şi exterioare și că, atunci când totul mi-a părut că nu mai are niciun sens în viaţa mea, când parcă pierdusem controlul, iar confuzia mă stăpânea, avea loc de fapt un proces profund de transformare care mă va duce la următorul nivel de evoluţie și că am nevoie de timp pentru ca acest proces să se întâmple.

Am învăţat că dacă nu cer, celălalt nu are de unde să ghicească ce am nevoie sau ce-mi doresc. Am învăţat că indiferent de ceea ce realizez sau dobândesc în viaţă, important este omul care devin pe parcurs. 
            Am învăţat că pot să am, să fac , sau să fiu ceea ce-mi doresc, cât timp îmi asum şi posibilele consecinţe negative ale acelor lucruri. 
            Și da, am mai învăţat ceva esențial pentru mine, am învățat să-mi dau voie să fiu imperfectă pentru a fi liberă şi fericită. 

În anul ce-a fost, am învățat, mi-am adus aminte, m-am redescoperit. Am lăsat în urmă, am regăsit, am trudit. Am fugit, m-am odihnit, m-am oprit. M-am forțat și m-am chinuit. M-am liniștit. M-am regăsit.

Ce e frumos însă ?! Acest an se încheie cum mi-am dorit. Cu primăvară în iarnă, în iarna spre care mă îndrept. Pe ramurile-mi cernite de ploaie,  au înmugurit iar florile de ….mac. Crengile albite de încărunțit se împodobesc cu flori de mac.

Doamne ajută să-mi fie cum îmi e acum.

Concluzia ?! Dumnezeu există, Moș Crăciun există, iar sufletelor pure le aduce cadouri de care nu te poți despărți cu ușurință. El, acel cadou primit în mare zi de sărbătoare, va exista pentru totdeauna în suflet și va trebui să mă bucur de el.

De ce mă spovedesc iar public ?! Pentru a spune, pentru a vă spune că, dacă ai răbdare și încredere în Dumnezeu, visurile se pot împlini, iar colindul iubirii îți poate cânta sub brad.

Ce-mi doresc pentru anul ce vine ?! Fericire, liniște și împlinire sufletească. Dacă sunt fericită, am și sănătate și bani și echilibru sufletesc. O fi mult, o fi puțin ceea ce-mi doresc…Eu doar îmi doresc și atât.

Cele rele să se spele, cele bune să se-adune !

LUMINA VIE A IUBIRII DIVINE FIE CU VOI !

Cu tot dragul , aceeași eu, Silvia Urlih.