Uneori,
oamenii plâng când fericirea este mai presus de lacrimi,
plâng când se întorc în trecutul lor îndepărtat,
când acceptă schimbări în viață,
când totul pare în zadar ,
când sufletul îi doare,
plâng de tristețea gândului îndurerat,
plâng când durerea când îi îmbrățișează,
plâng când visele își iau zborul,
plâng când visele își iau zborul,
plâng privind la cerul însetat,
uneori
râd când își plâng uitarea,
uneori oamenii uită să mai și plângă,
uneori își dăruiesc inima cui trebuie,
uneori și-o dăruiesc cui nu merită.
Uneori inima mi-e frântă.
Uneori oamenii iubesc…
Uneori …..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu