Suflete cu jale-n suflet,
stai
înlănțuit în gând,
brațul
ți-l ridici spre cer,
rănile
te ard sălbatic ,
pumnii
ți-s încătușați,
crucea-ți fuge sub pământ,
degetele-ți scormonesc venele cu
sânge static.
Curge
sângele prin vene,
curge-n tine,
violent,
cauți iar dorul de viață
și te dor
izvoarele,
sugrumat
stai între maluri,
cursul ți-e în faliment…
strigă inimii să-l lase să-și atingă
soarele.
Suflete cu suflet stins
de suflarea
din penumbră,
mai respiră o secundă,
inima
ți-e încă vie,
lumânarea de-o atingi,
îți va fi
crucea din umbră,
umbra te va însoți,
azi,
mereu,
o veșnicie.
Silvia Urlih 14.04.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu