Abia aștept să scap de declarația asta tâmpită pe care să o
completez ori de câte ori ies din casă (chiar și când merg să arunc gunoiul,
sau să mă plimb în jurul blocului).
Abia aștept să pot ieși din casă atunci când vreau și să merg
acolo unde vreau, fără a mai fi nevoită să dau cu subsemnatul și să semnez pe
proprie răspundere că merg la cumpărături la hipermaketul din aproprierea casei
(altă motivație sinceră nu am).
Vreau aer ! Vreau mișcare ! Vreau să pot sta fără frică pe o
bancă în parc și să admir florile. Vreau să merg la râul Săsar unde își duc
viața rățuștele pe care săptămânal mergeam și le hrăneam (băimărenii știu la ce
fac referire).
Vreau să pot îmbrățișa pomii ! I-am văzut din fereastră cum au
înflorit, cum au înverzit și acum deja dau rod.
Voi continua să respect legea: cu masca pe fățucă, (deși mă
sufocă), cu mănuși de latex pe mâini și voi respecta distanțareea socială.
În toată perioada asta de autocarantinare forțată, nu am făcut
altceva, decât să mă gândesc la ce aș mai putea face de mâncare. Și, cum lipsa
de activitate și poftele m-au copleșit, cântarul m-a dezamăgit. Deja am luat 3
kg. ..de la 57 la 60 kg, e ceva. La vârsta mea 61 de ani, de aceste 3 kg. voi
scăpa foarte greu…poate cândva pe la sfârșitul verii.
Îmi vreau libertatea de mișcare înapoi! M-am săturat de stat în
„închisoarea” casei mele.
Vreau să trăiesc, oameni buni ! Vreau să trăiesc ! Nu mă sperie
pe mine un virus gripal. Știi tu… ce ți-e scris în frunte ți-e pus. De-o moarte
moare omul. Ceea ce am trăit în ultimile aproape două luni, aproape că m-au dus
în pragul disperării. Norocul meu că sunt optimistă și că văd mereu viața în
roz.
Am ajuns să număr zilele eliberării și a libertății mele, precum
soldații . AMR șapte zile. Vinerea viitoare 15.05.2020, voi fi LIBERĂ !!!
fragment din cartea „A trăi-trăire”- Silvia Urlih
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu