Am
plâns
și am
urlat în mine,
nu am
avut curaj să îmi arăt ce simt,
și nici
să le arăt ce simt,
am
plâns
și am
ales să-mi închid în mine plânsul,
n-am
avut curaj să îmi arăt
și să
le arăt
durerea
și sensibilitatea.
Am
plâns în mine și cu mine,
până când
am învățat să plâng,
am
plâns în mine,
pentru
că am vrut să le arăt
că
nu-mi pasă de părerea lor
și cât de
puternică sunt.
Am
plâns în mine,
pentru
că aveam impresia că
a
plânge în văzul lumii
e semn
de slăbiciune.
Am
plâns în mine
până
când am învățat
să mă
iubesc ,
să mă
respect
și să
mă prețuiesc.
Am
plâns în mine,
până am
învățat
să
nu-mi mai pese
de cei
care mă văd plângând.
Acum
plâng în văzult tuturor,
vreau să le arăt că-mi pasă,
că mă
doare
și…
Doamne , ce bine e când plângi
pe umărul
cuiva !
Am plâns
în mine și cu mine,
până
când am învățat să plâng
fără
să-mi mai pese de ceilalți.
Am învățat să mă iubesc.
Oare m-am redescoperit ?!
Am învățat să mă iubesc.
Oare m-am redescoperit ?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu