Noi,
generația de aur, generația Ceaușistă, ne-am tot spus și chiar am crezut că
suntem generația de sacridiciu. Ne-am înșelat. Amarnic ne-am înșelat. Cu toții
am constatat în acest an 2020, că se poate și mai rău decât am trăi noi.
Generația
de sacrificiu este cea de acum, din timpul pandemiei, când părinții sunt
obligați să le fie învățători copiilor din clasa zero sau din clasa întîi, când
copiii habar nu mai au ce e aia respirație și joaca în grup, când suntem
obligați să nu ne mai îmbrățișăm, când degeba sunt mii de produse pe care nu nu
li putem permite a le cumpăra, când trăim cu frica în sân că ne putem infecta
oricând și oriune, când nu mai avem curaj să mergem la o zi de naștere, sau
într-un loc aglomerat, când ne e frică
în market de vânzător sau de un client care stă prea aproape de noi,
când punem mâna pe bani, sau când tastăm codul pentru card.
Ne-am
plâns de nenea Ceașcă ? Ne ținea el în lesă ? Ne servea el salam cu soia? Soia,
legumele, cerealele, semințele și alte produse bio, au ajuns să se vândă scump.
Sunt la loc de cinste pentru organismul
nostru.
Nu
fac acum apologia regimului comunist, dar… ceea ce suntem acum forțați și
obligați să trăim, mă cam sperie.
Sincer,
mi-e tare milă de generația zilelor astea. Suntem și sunt obligați și învățați noi
și copiii noștri să poarte mască… să tacă, să se supună și să tacă. Suntem și
sunt obligați copiii noștri să păstreze distanțatea (socială spun ei, fizică
spun eu).
Unde
ne mai este zâmbetul ? Unde ne mai este îmbrățișarea? Unde ne mai suntem noi în
ecuația vieții ? Ce mai înseamnă viața pentru generația copiilor din zilele
astea? Unde le mai sunt visele și
planurile de viitor ?
Din
nefericire trăim un alt război mondial. Un război cu noi înșine. Cine rezită
merge mai departe. Cine nu rezistă… clachează și moare de covid 19.
Sfat
: Păziți-vă cât puteți de acest nenorocit de virus. Nu vă dați voie să evadați în nici un fel de boală ! Nu
vă dați voie să strănutați, să aveți febră sau să tușiți. Aveți grijă de sistemul vostru imunitar. Mor
de covid cei care au boli cornice grave,
care au cancer, cei care suferă de obezitate, de oboseală cronică și de frică.
fragment din cartea „ Printre infinituri” - Silvia Urlih
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu