Am primit soarele-n casă,
sufletul
să-mi oblojească,
m-am unit cu vântul
serii,
ziua
să o mai scurteze,
am rugat cuvintele,
dorul
să mi-l potolească,
să nu simt cum noaptea
stă,
zările
să le-nrămeze.
Îmi pun aripe la umbră,
umbra
să o las să zboare,
palmele mi le deschid,
cerul
curcubeu îl fac,
trepte-mi pun sub tălpi
să urc
până
dincolo de soare,
cântă gândurile toate,
cânt
și-n floare mă îmbrac.
Înfloresc sorii în suflet,
tu,
în mine-nmugurești,
la urechi îmi cresc magnolii,
zâmbetul
mi-e aliat,
strigă-n mine fericirea,
când îmi spui că
mă iubești ,
strigă-n tine nerăbdarea
să-mi redai
ce mi-a fost luat.
Silvia Urlih 24.08.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu