De dincolo
de viață,
de-o vreme
mă privești,
îmi cercetezi
tăcerea
și
vorbele
deșarte,
aștepți să
mă trezesc,
să văd
cât mă
iubești,
aștepți
să-mi împlinești destinul
scris în
carte.
De dincolo
de morți,
cu viață în
privire,
cu brațele
deschise precum
un tată bun,
îmi
dăruiești un suflet,
sufletul
tău, iubire,
vrei
să îmi
schimbi destinul ,
să nu-mi mai
fiu
taifun.
De dincolo
de vieți,
de dincolo
de Poartă,
covor
împărătesc sub tălpi
tu
mi-l așezi,
de dincolo de
sorți,
încătușați
de soartă,
m-aduni floare
la piept,
cu dor
mă-mbrățișezi.
Silvia Urlih 28.08.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu