Doamne,
aș vrea o
clipă
să-mi dai
audiență,
aș vrea să te
privesc direct în față,
de merit, mai
dă-mi o penitență,
dar înainte,
mai dă-mi
înc-o povață.
Cât să mai pot
să car
muntele-n
spate,
cum să mai pot
să înțeleg ceva,
cum să-nțeleg
că omu-n greu
se zbate,
iar viața
e o simplă
mucava.
Cum să-nțeleg
pe cel care ne
minte,
cum să nu văd,
să-mi spun că
nu-i nimic,
cum să-l ajut
pe cel părinte
care nu are
pâine,
când sunt atât
de mic.
Dă-mi Doamne
iar putere
să pot să
înțeleg,
învață-mă
să-mi fiu suflet
curat,
ajută-mă să
pot ca răul să îl șterg,
fă Doamne iar
lumină,
de întuneric, m-am cam săturat.
Silvia Urlih - 04.02.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu