Oameni,
aripi,
rădăcini de cer
înfipte în trup de pământ
Au fost
spălate în albastru
clătite de ocean
Acum
le-ngreunează
mâzga
ce spală pana
în val de lut…
mocirlă de pe oglinda lumii
Un fulg curat
a fost
parte din aripă,
acum
își este
bolovan vieţii.
Oameni,
aripi
fără zbor,
fără rădăcină
exilați
dincolo de ei înșiși.
Silvia Urlih 21.10.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu