A fost odată
un drum,
un drum pe care
s-au întâlnit doi îngeri.
La o răscruce,
drumul s-a îngustat
iar îngerii și-au rănit
și ciuntit,
unul altuia,
aripile.
Drumul li s-a părut,
sau poate că era,
prea îngust.
Poate că
unul dintre ei avea aripile
prea albe ?
Poate că
unul avea aripi
înnegrite de fum cătrănit de viață?
Poate că
unul dintre ei avea aripile
prea albe ?
Poate că
unul avea aripi
înnegrite de fum cătrănit de viață?
La ce bun doi îngeri cu aripi rănite ?
La ce bun doi îngeri pierduți de zbor?
La ce bun doi îngeri fără plutire?
La ce bun doi îngeri
fără cerul din ei
care s-au rătăcit de drum ?
Silvia Urlih 01.10.2017
Frumoase versuri! Felicitari,Silvia!
RăspundețiȘtergere