UCIDEȚI, DACĂ MAI AVEȚI CE ! - Silvia Urlih

Am pledat „vinovat”

când am fost acuzată

că mi-am ucis viața.

Da, am ucis-o ,

dar,

nu din culpa mea.

Voi,

cei ce m-ați pus la zidul nevinovăției,

m-ați obligat să o ucid.

Voi,

cei ce m-ați împroșcat cu noroi,

m-ați determinat să o ucid.

Voi,

cei ce m-ați judecat,

m-ați forțat să o ucid.

Da,

recunosc,

mi-am ucis viața.

Dar,

Voi,

cei ce m-ați împins să o fac,

v-ați murdărit cu noroiul cu care m-ați împroșcat.

Voi,

cei care m-ați judecat,

veți fi judecați la judecata de apoi.

Eu,

mi-am ucis viața,

dar,

Sufletul

mi l-am păstrat viu,

el încă trăiește

și

continuă să zboare.

Deci,

domnule judecător,

aștept sentința.

Ucideți-mi VIAȚA !!

Mă mai puteți pune la zidul vinovăției ?

Mai poate cineva să mă ucidă,

de vreme ce viața mi-am ucis-o

și

doar sufletul

mai trăiește

într-un trup mort ?

Ucideți, dacă mai aveți ce !

Eu,

m-am ucis deja

cu ploaia florilor din mine.

Silvia Urlih 26.10.2017