Noapte vine cu suspine,
zboară sufletul cu mine
Și se duce ,se tot duce,
la Domnul să mă aline.
Zboară sufletul meu singur
spre lumina de argint
În grădina de aramă
pentru puțintel alint.
În singurătatea tristă
eu îmi plâng acum amarul,
Cu durere,cu venin,
s-a umplut din plin paharul.
Ziua trece, noapte vine,
singură-mi petrec tot timpul.
Doamne,vino lângă mine,
șterge-mi lacrima și chipul.
De Silvia Bya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu