Dacă mâine cerul și-ar
închide ferestrele
și și-ar lăsa porțile fără
de chei,
dacă noaptea și-ar sugruma
lumina între palme
iar degetele și le-ar
păstra zăbrele….
dacă mâine lacrima ar
îngheța în zborul ei spre pleoape
și și-ar îngropa înghețul
în pământ,
dacă macii și-ar bea sângele din rădăcina câmpului
iar petalele și le-ar usca
în galben de spic….
Dacă mâine ziua și-ar
ascunde lumina în miezul lunii
și și-ar zgâria tabloul cu
fulgere și tunete
dacă pădurea și-ar îngropa
arborii în frunze
iar crengile și le-ar face
cadou înrămării….
Dacă…dacă acestea s-ar
întâmpla,
universul și-ar pierde
infinitul
dar, dacă în cuvinte ne-am
găsi cuvintele,
dacă în îmbrățișări ne-am
găsi alinare,
dacă în trăire ne-am
pregăti mormintele,
atunci, tu omule, ți-ai fi
închinare.
Silvia Urlih 06.07.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu