Ești
pescar de vise-albastre,
îmi
plimbi gândul
printre
vise,
azvârli
în adâncul meu
mreje
prinse-n
ac de suflet,
pescuiești
cu primăvara
dorinți
ce
mi-au fost ucise,
tu ești
omul ce-și dorește
viața
să mi-o
coși de viață.
Ești
pescarul ce-mi aruncă
firul
visului spre cer,
pescuiești
în lac,
din-nalturi,
lacrimi
curse pe pământ,
sunt
ca
salcia pe mal,
sufletul
mi-e lac stingher,
trupul,
trestia
ce-așteaptă
gândul
să te
prindă-n gând.
Ești
pescarul ce-mi aruncă
nada-n
gând,
precum
un zeu,
îţi
vreau sufletu-ntre maluri
ca
iubit al meu
din
valuri,
eu sunt
mal,
tu,
valul
care te reverşi pe trupul meu,
eu sunt
malul ce-l aștepți,
tu
eşti
valul dintre maluri.
Silvia Urlih - 10.07.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu