AȘ VINDE TIMPUL - Silvia Urlih

Aș vinde timpul,

l-aș pune pe tarabă

la vânzare,

l-aș dărui poate cuiva ,

să nu-l mai am…

cu anii

l-aș împacheta ,

i-aș face fundă din cărare,

și poate aș întineri 

privindu-mă

din geam.

Aș spage ora, mi-aș împleti din cioburi

vii mărgele,

mi-aș pune la urechi

secundele

cercei,

m-aș îmbrăca mireasă

și m-aș găti cu stele,

maramă mi-aș croi

din anii mei.

Mi-aș vinde anii..

nu este nimeni curios?

chiar nimeni nu m-aude?

vreau doar un ban,

să-mi cumpăr altă viață, s-o iau iară de jos,

poate de-această dată

cu soare-o să mă ude.

Și ceasul…

cadranul l-aș îmbălsăma în gheață,

să hibernez în ore

cu asfințitul meu,

să mă hrănesc cu veacuri

să nu mai fiu

paiață,

când mă va naște

iară

bunul Dumnezeu.

Silvia Urlih 16.06.2013