Am adormit
o clipă
la umbra șoaptelor,
am adormit
și am visat că nu
mai sunt,
c-am fost
doar visul
din pocalul gândurilor
ce a zăcut o clipă
pe pământ.
În somn,
mi-a apărut în față
un copil,
fetiță rumenă-mbrăcată
în vestală…
m-a luat de mână
și am pornit subtil
să scriem zilele și
nopțile
în ora din petală.
Am aranjat
petalele-n clepsidra-ntunecată,
nisipul ei
a curs ușor
pe noi…
pe mine,
femeia pârguită-n
judecată
pe ea,
fetița născută din
trifoi.
Silvia Bya Urlih 10.06.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu