duminică, 20 mai 2012

LUMÂNAREA TIMPULUI

Dansez în flăcări ce ard la braț cu apa
Plutesc pe aripi de cântec divin
Mă topesc în arderi, închid pleoapa
Mă visez aevea în anii ce vin

Lumânarea timpului se stinge-n tăcere
Eu mă topesc arzând pe rugul iertării
Amintiri zburdă, strivindu-se-n cădere
Clipe se sting , se mistuie-n ceara uitării.

Lacrimi de vis pe obraji vin din trecut
Mă scaldă în trecerea vieții prin ani
Ziduri se sparg , se adună-n nisipul cernut
Miresmele vremii se flutură-n flori de castani.

Sunt foc, focul ce stinge uitata uitare
Cu cenușa trecutului mă plouă ades
Gândul venirii–n plecare mă doare
Sfârșitul e-aproape, îmi spune că mâine-am să ies..

 Silvia Bya Urlih

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu