Te
văd copilă ,alergi despletită,
Dansezi
cu speranța, de mână mă iei,
Alergi
surâzând prin iarba cosită,
Ai
fluturi în zâmbet ,în ochi, flori de tei.
Te
văd copilă cum alergi desculță,
Tălpile-ți
nu ating tristețea dintre punți
În
toamnă te-mbraci , iubirea te-nalță
Plutești
peste timp ,spre anii cărunți.
Copilă, natura moartă în tine-a renăscut
Și ierni și veri s-au strâns ca să rămână…
Alergi spre timpul ce-l credeai pierdut,
În toamna mea, să –mi torni țărână.
Te simt copilă în
toamna mea venind
În zborul lor
,prea multe anotimpuri te-au albit
În gând, mai pui o
clipă peste clipă, poposind,
Pe trupul meu ce
stă pe crucea vieții ,obosit.
Te văd copilă, vii
către mine surâzând
Clepsidra rece te așteaptă
trist la mal
Mă cauți printre
clipe și îmi spui șoptind
Că mă întâmpini , la
ultimul meu bal.
Silvia Bya Urlih
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu