ÎN VIAȚĂ MĂ ASCUND Silvia Urlih

Aripi de îngeri

mă-ndeamnă spre visare,

o pagină din cartea vieții

mai întorc,

vântul mă duce

cu viața trecătoare,

lăsând în urmă gânduri

ce se-ntorc.

Pe gândul meu

cu aripi de tumult,

în zbor de vânt

spre-a mea murire,

am șters cu inima,

 negrul din trecut

și -am colorat în alb,

clipa spre izbăvire.

În pomul vieții

uscat de neștiință,

azi ,

visele se împletesc în rădăcină.

în suflet

îmi cresc flori de lămâiță

cu palma sufletului,

mă caut în lumină.

Se-mbracă frunzele

în crengi de soare….

renaște  primăvara

din verdele ei crud

cu pumnii strânși de-nlăcrimare ,

din rădăcini ,

în viață mă ascund!

Silvia Urlih 11.09.2012