Îmi cântă vioara
balada vieții mele,
cu lungi tânguiri arcușul
pictează,
îmi plânge vioara
zilele grele
prin care-am trecut…
și oftează
Cum cântă vioara
pe strunele sale
cântecul lin
al vieții trăite,
cu lungi coborâșuri cu tălpile goale,
cu grele urcușuri
din lanț
zămislite.
Îmi cântă vioara-al baladei destin,
cântul mă doare,
aproape-s învins,
uneori
mi-e a miere,
alteori
mi-e pelin,
uneori am făcut ce mi s-a zis.
Cum plânge vioara
al vremilor zbor,
cum cântă
pe-al vieții ocean,
acorduri divine
mă trimit
la izvor,
prin ploaia de lacrimi,
îmi caut alean.
Silvia Urlih - 27.06.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu