DOAMNE, CINE SUNT ?! - Silvia Urlih

Sunt fluviul

ce-ți curge printre palme,

sunt ochii tăi

ce blând

mă privesc ,

sunt mângâierea ta,

bunul meu Doamne,

sunt

iubire din raiul tău

îngeresc.

Sunt aripa

ce zboară spre Tine,

sunt aer,

sunt apă,

sunt munte, sunt câmpie,

sunt mâna Ta,

 ce vine la mine,

sunt pana și cerneala

ce scrie pe hârtie.

Sunt toată un zâmbet, căci Tu îmi zâmbești,

sunt toată iubire, căci Tu mă iubești,

sunt toată privire, căci Tu mă privești,

sunt toată o rană, când Tu mă dojenești.

Sunt,

Doamne…

cine sunt eu oare ?

sunt fir de nisip

care zboară spre soare,

sunt raiul din mac,

încărcat de splendoare,

pot fi

prin iubirea ta,

icoană în altare.

Sunt iubire din iubirea Ta, Doamne,

nesătulă-s de Tine deși nu mi-e foame,

sunt copilul ce-l mângâi până adoarme,

sunt clipa ce aleargă printre toamne.

 Silvia Urlih - 19.05.2017