Pământul
îmi sărută tălpile-n tăcere,
mă ia în brațe,
cu drag mă ocrotește,
îmi dă pădurea
fără nimic a-mi cere,
îmi dă și-un munte ,
pentru că
mă iubește.
Pământul
mă îmbracă în anotimpuri noi,
îmi dă câmpia,
cu rouă mă stropește,
mă-mbrățișează,
mă scoate din noroi,
îmi dă și-un râu,
pentru că
mă iubește.
Pământul meu
îmi dă întregul univers,
pământul meu
cu mine în mine
se-nfrățește ,
mi-arată drumul
și mă rescrie-n vers,
îmi dă și cerul,
pentru că
mă iubește.
Îmi iau pământu-n palme
și mă sădesc în el,
îl ud la rădăcină,
mi-l fac copac să cresc,
din ramuri
îmi fac floare ,
strâng floarea în inel,
inelul îmi e casă,
iar casa
mi-o iubesc.
Silvia Urlih 16.05.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu